● În ruralul românesc, sărăcia rămâne dominantă şi este de 6 ori mai mare decât cea din mediul urban; ● Copiii (0-18 ani) de la sat reprezintă grupul cel mai vulnerabil din România; ● Familiile cu 2 sau mai mulţi copii sunt de 3 ori mai expuse riscului de a ajunge sub pragul sărăciei.

România continuă să aibă cei mai săraci copii din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre aceştia locuiesc în mediul rural. Acolo există un grup în creştere de copii foarte vulnerabili – provenind din familii sărace, cu un singur tip de venit, adesea doar alocaţia copiilor sau un venit social – care se confruntă cu vulnerabilităţi multiple. Pentru ei, munca şi nu joaca sau educaţia, este preocuparea cotidiană: merg la culcare flămânzi şi se simt marginalizaţi în comunitate şi chiar în familia lor. Cu un spaţiu rural reprezentând 87,1% din întreaga suprafaţă, în care trăieşte 48.5% din populaţie, România deţine o bună înzestrare cu terenuri agricole, păduri şi suprafețe de apă. Şi totuşi, până în prezent, aceste avantaje nu au dus la dezvoltări semnificative în agricultură şi în zone rurale.

La ţară, sărăcia rămâne dominantă şi este de 6 ori mai mare decât cea din mediul urban: 71% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială trăiesc în rural, unde rata de ocupare a forţei de muncă este de doar 54%; copiii (0-18 ani) de la sat reprezintă grupul cel mai vulnerabil din România; familiile cu 2 sau mai mulţi copii sunt de 3 ori mai expuse riscului de a ajunge sub pragul sărăciei; rata oficială a şomajului pentru segmentul 15-24 ani a atins 22,7%, în 2012.

În mod paradoxal, populaţia din mediul rural are cea mai nesănătoasă alimentaţie şi economiseşte cel mai puţin, pentru că nu fructifică resursele naturale locale. De aceea, Fundaţia World Vision România îmbină educaţia economică rurală cu cea pentru o nutriţie sănătoasă în beneficiul copiilor şi familiilor lor.

Primul succes: mierea de albine!

Prin proiectul Apicol, 100 de familii beneficiare din comunele Dumeşti, Todireşti şi Rafaila Vaslui au primit echipament apicol în valoare de 1.000 $. Donaţia de 500 de stupi de la începutul proiectului a fost înmulţită la peste 1500 de stupi, iar apicultorii au produs 20.000 de kg de miere, din care 10.000 de kg de miere au fost vândute la preţul de 15 lei, pe kilogram. Şapte apicultori au atras 52.500 euro, din fonduri europene, accesând măsura 141 ,,Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, prin Grupurile de Acţiune Locală. Cum una dintre ideile de bază e să extindem experiența celor care ne-au fost beneficiari în proiecte, prin iniţiativa „Dar din dar” 60 de beneficiari care au donat la rândul lor, câte un stup, altor 12 familii, care mai departe vor fi sprijinite de World Vision să genereze venituri din apicultură. Zece apicultori au donat, de asemenea, câte un stup pentru Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă din Negreşti unde, în prezent, Asociaţia Apicolă îi ajută pe elevi să deprindă tainele meseriei de apicultor, fiind crescuți astfel viitorii gospodari.

Provocările nu îi descurajează iar apicultorii îşi doresc să continue pe drumul pe care l-au ales, chiar dacă noile condiţii PNDR sunt greu de îndeplinit: “Pe 30 octombrie a fost ultima zi de depunere a dosarelor pentru măsurile 112 şi 141 din noul PNDR”, spune Sorin Popovici, Preşedintele Asociaţiei “Florile Vasluiului” din Negreşti. “Din păcate, niciun membru din asociaţie nu a depus dosarul, pentru că nu îndeplinea condiţiile. Chiar dacă mulţi beneficiari s-au dezvoltat şi au înmulţit donaţia, pentru o finanţare de 15.000 euro, era necesar un total de minim 187 de stupi, iar pentru măsura 112 aplicantul trebuia să deţină 800 – 900 de familii de albine. Nu ne dăm bătuţi, vom încerca să aplicăm prin Grupurile de Acţiune Locală”, a precizat domnul Popovici.

Tot în judeţul Vaslui, în comunele Laza, Ivăneşti şi Poieneşti, World Vision România a început un alt proiect apicol. Astfel pentru alţi 100 de beneficiari, apicultura va reprezenta şansa de a deprinde o meserie, de a avea o hrană mai sănătoasă pentru copii şi de a realiza un profit, care să acopere nevoile stringente din gospodărie.
Dna Gicuţa are patru copii şi îşi doreşte ca fiecare dintre ei să aibă un viitor mai bun. Cei doi copii mai mari sunt la liceu şi la şcoală profesională în Vaslui, iar cei mai mici merg la şcoala din satul lor. Tatăl este mai mereu plecat prin ţară pentru a munci, iar Gicuţa, din cauza unor probleme medicale, nu putea întreprinde activităţi prea grele, dar îşi dorea să poată oferi mai mult copiilor ei. Odată cu iniţierea celui de-al doilea proiect apicol World Vision, în vara anului 2014, Dna Gicuţa a lăsat deoparte “teama de albine” şi a devenit beneficiar al proiectului, făcând astfel primii paşi către meseria de apicultor. Dna Gicuţa a găsit resursele necesare pentru a completa donaţia primită de la World Vision cu instrumente de lucru specifice, care să o ajute să păstreze şi să înmulţească donaţia primită. A pierdut un stup, dar a reuşit să mai înmulţească încă 3. “Am reuşit să extrag 10 kilograme din mierea de salcâm, care deja au fost consumate de copiii mei. Producţia de miere de la tei am lăsat-o în stupi, ca hrană pentru albine pe timpul iernii. Poate părea puţin, dar pentru mine, faptul că nu mai scot bani din buzunar pentru a cumpăra de la piaţă, este deja un mare câştig. În timp, sper să pot înmulţi stupii şi să pot vinde din producţia mea,” spune încrezătoare dna Gicuţa.

Creșterea animalelor – o soluţie pentru familiile lipsite de resurse

Sorin Pascu locuieşte într-un sat izolat din judeţul Vaslui, copilul lui fiind nevoit să parcurgă mai bine de o oră pe jos, în fiecare zi, pentru a ajunge la şcoală. Odată cu donaţiile de capre oferite de Fundaţia World Vision România în urmă cu un an, familia a învăţat să folosească laptele şi brânza nu doar pentru consum în gospodărie, dar şi pentru a avea un venit suplimentar. “La început nu credeam că voi găsi cumpărători dar, participând la târguri agricole, am început să îmi fac contacte, oamenii au gustat brânza şi apoi m-au căutat pentru a cumpăra. Într-o zi am vândut 18 kilograme de brânză unui om care a venit la poarta casei mele, special pentru asta”, povesteşte Sorin Pascu. Cu banii strânşi din vânzarea produselor lactate, ei speră să îşi permită un tratament pentru copilul lor de cinci diagnosticat cu autism.

Până în prezent, progresul proiectului de creşterea caprelor este vizibil prin mărirea efectivului de animale. “Din numărul total de 275 de capre donate anul trecut în luna august, s-a înregistrat o creştere de 11% ajungându-se la un număr de 308 capre şi 78 de ieduţi. Prin donaţia din luna aprilie a anului acesta, s-a finalizat activitatea de achiziţie pe acest proiect, ajungâdu-se la un număr de 120 de beneficiari în judeţul Vaslui. Numărul total de animale intrate în gospodăriile fermierilor selectaţi a fost de 654 de capre, iar în anul următor vom reuşi să înregistrăm progrese şi la nivelul alimentelor produse şi comercializate de către beneficiari”, a declarat Andreea Guriţă, coordonator a celor două proiecte derulate de Fundaţia World Vision România. Un alt progres vizibil a fost identificat în satul Unceşti, comuna Zăpodeni, Vaslui, unde cu sprijinul World Vision, beneficiarii au pus pe picioare un plan de refacere a unei zone de îmbăiere a animalelor.
Prin întâlnirile lunare, beneficiarii au avut şansa să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de creştere, dezvoltare şi îngrijire a animalelor şi nu în ultimul rând, au avut asigurată o hrană bogată în produse lactate pentru copiii lor.

Elena este mama a trei copii şi, alături de soţul ei, se ocupă cu agricultura. “Înainte, procedam aşa cum fusesem învăţată de bunicii mei, dar mi s-a întâmplat să pierd din animale, pentru că le hrăneam cu plante despre care nu ştiam că sunt otrăvitoare”. De trei ani, Elena este beneficiar al proiectului “Să scoatem fermierii din sărăcie prin dezvoltare economică” derulat de World Vision România în judeţul Vaslui şi mărturiseşte că participarea la cursuri a ajutat-o să învăţe mai multe despre agricultură şi despre oportunităţile de finanţare de care poate dispune de la Guvern sau de la Uniunea Europeană.

Ţesătoria – o poveste despre continuitate

Dacă în urmă cu 20-30 de ani, țesătoria, și meșteșugul în general, reprezenta o ocupație practicată de majoritatea femeilor de la ţară, astăzi, din cauza importurilor masive de îmbrăcăminte și decoraţiuni ieftine, a devenit un element de patrimoniu muzeal. Fără facilități legislative care să stimuleze afacerile cu artizanat autentic și fără ucenici dornici să învețe, meşterii care şi-au dedicat întreaga viaţă tradiţiei, se gândesc să renunţe. În lipsa oportunităților, sătui de traiul la limita sărăciei, insuficient informaţi sau sprijiniţi pentru a-şi face un rost în propria comunitate, majoritatea tinerilor aleg munca în străinătate, departe de cei dragi, pentru a câștiga mai bine.
Cunoscând această realitate și tendinţele pieţei urbane care, în ultimii ani, preferă obiectele handmade în detrimentul produselor de serie, Fundația World Vision România continuă, prin proiectul MADE IN RURAL, să investească în revigorarea tradiției meșteșugărești.

La cursurile gratuite și concursul de planuri de afaceri organizate prin MADE IN RURAL au luat parte peste 1600 de oameni din comunitățile vulnerabile. Țesutul la război, un meșteșug aproape uitat, a fost readus la viață, deşi multe dintre beneficiarele proiectului s-au aflat pentru prima oară în faţa unui gherghef. Aproape o mie dintre participanţii la proiect s-au calificat ca lucrător în turism sau antreprenor, iar un sfert dintre ei şi-au găsit un loc de muncă.

„Țesătoria este un meşteşug izvorât din vatra satului românesc și spune o poveste foarte frumoasă despre continuitate – între generații, între comunități, între oameni. Țesătoria este ancorată în memoria satului tradițional, așa cum ni-l amintim cu toții din vacanțele petrecute la bunici. Ne dorim să vedem această meserie reînviind și devenind competitivă. Astfel, tradiţia populară a meşteşugurilor poate merge mai departe, iar oamenii primesc şansa la bunăstare acolo unde s-au născut şi au crescut.”, spune Adrian Secal, manager al proiectului MADE IN RURAL.

În toamna aceasta, 18 ateliere de creaţie şi meşteşuguri renovate şi utilate prin proiectul MADE IN RURAL pot primi la lucru aproape 200 de persoane, dornice să practice meşteşuguri populare –ţesut, cusut, mărgelit, pielărit- și să le predea mai departe, viitoarelor generații. Despre meşteşuguri se spune că „se fură” de la bunici sau părinţi pricepuţi, de către cei ce vor să le ducă mai departe.

În majoritatea judeţelor, inclusiv în Moldova, femeile (deoarece ele sunt principalii beneficiari ai proiectului) au fost interesate şi s-au implicat cu bucurie în activitățile de dezvoltare a meşteşugurilor tradiţionale: cursurile de ţesătorie, constituirea unor asociaţii locale de meşteşugari (Sauca, Vaslui şi Covasna, Iaşi), iniţierea reţelei naţionale a meşteşugarilor rurali şi înfiinţarea unor ateliere de creaţie de meşteşuguri în localităţile Siliştea, Sauca şi Vultureşti (Vaslui), Covasna, Zlodica şi Sticlărie (Iaşi).

Atelierele – folosite în regim de comodat cu sprijinul autorităţilor locale – sunt localizate în şcoli sau cămine culturale din localităţile amintite mai sus şi au fost renovate în cursul lunii octombrie. Ele vor fi inaugurate în luna noiembrie şi sunt dotate cu maşini de cusut, războaie de ţesut, echipamente pentru realizarea articolelor din piele, materie primă, precum şi cărţi şi broşuri având ca teme meşteşugurile populare, tehnici de realizare ale produselor lucrate manual şi modele tradiţionale.
Asociatia de meşteşugari „Bujorii din Laza” este una dintre cele mai active în cadrul proiectului. Femeile îşi completează reciproc foarte bine aptitudinile, reuşind astfel să realizeze o gamă variată de obiecte lucrate manual: ii, genţi şi poşete stilizate cu motive tradiţionale şi bijuterii. În cadrul expoziţiilor cu vânzare, organizate anul acesta în Bucureşti, iile şi gentuţele lucrate la Laza au fost printre cele mai apreciate produse. Asociaţia „Bujorii din Laza” are deja o pagina de Facebook, prin intermediul căreia îşi promovează activităţile şi produsele. De asemenea, produsele lucrate de membrele asociaţiei vor fi curând disponibile şi pe www.targuldelasat.ro – platformă lansată de World Vision România, în urmă cu doi ani, în scopul promovării meşteşugarilor din mediul rural.

MADE IN RURAL a reuşit nu doar să încurajeze păstrarea tradițiilor în care stă scrisă povestea satului românesc, ci susține adaptarea meşteşugurilor la exigenţele economiei moderne, ajutând oamenii să-și deschidă afaceri cu artizanat sau servicii adaptate nevoilor comunităţii. Finalul concursului cu premii pentru cele mai bune planuri de afaceri, a adus câte 10 000 de lei, celor 180 de antreprenori rurali care s-au remarcat prin profesionalism şi spirit inovativ. Cei mai mulţi dintre câştigători au ales să deschidă ateliere de ţesut, prelucrarea lemnului, confecționare bijuterii sau accesorii, care îmbină tradiţionalul cu elemente moderne. Cei cu simţ practic s-au orientat către nişele pieţei locale, deschizând frizerii, centre de copiere sau spălătorii, în zonele în care astfel de servicii lipsesc.

Dezvoltarea primei rețele naționale de sprijin al meșteșugarilor din mediul rural este firul roşu prin care World Vision România şi-a propus să împuternicească oamenii să-şi reprezinte şi promoveze interesele, alături de alţi artişti populari. Reţeaua de cooperare poate deveni platforma de lucru care reuneşte artizanii şi organizaţii preocupate de păstrarea tradiţiei pentru a pune în comun resurse, informații și experiență şi a promova obiectivele breslei, o voce puternică și convingătoare în fața autorităților și a factorilor de decizie.

Gabriela Grama

Sursa foto: www.madeinrural.ro