Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului[1] depășește cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri și serii CI.

De pilda, Guvernul adaugă din proprie inițiativă asociatiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entitati raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.

Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele.

Transparența structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:

• închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
• în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) și Art. 19(8, 10)).

Criticile au fost expuse și explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea FDSC. Explicațiile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONG-urilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:

Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date.

        De asemenea, considerăm că actuala forma a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații.

        Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.

Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament.

Semnatari:

ACCEPT

ActiveWatch

Alături de Voi

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația Anais

Asociația Dăruiește Viață

Asociația Front
Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociația Groundfloor Group

Asociația Mame pentru Mame

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociatia Pro Democratia

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația SAMAS

Asociatia Transcena

Centras

Centrul Cultural Clujean

Centrul de Resurse Juridice

Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul pentru Legislație Nonprofit

CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică

Colectiv A

CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

CRPE Centrul Român de Politici Europene

ECPI Euroregional Center for Public Initiatives

Expert Forum

Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități

Federația Fundațiilor Comunitare din România

FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)

Fundația Agenția Împreună

Fundația AltArt pentru Artă Alternativă

Fundația Civitas

Fundația Comunitară București

Fundația Comunitară Oradea

Fundația Comunitară Sibiu

Fundația Comunitară Iași

Fundația Comunitară Țara Făgărașului

Fundația Comunitară Timișoara

Fundația Crucea Alba

Fundația Estuar

Fundația Gabriela Tudor

Fundația Inimă de Copil

Fundația Inovații Sociale Regina Maria

Fundația Little John’s (Cisnădioara)

Fundația Noi Orizonturi

Fundația PACT

Fundația pentru Parteneriat

Fundația Sensiblu

Fundația Regen

Greenpeace România

Grupul PONT

Hope and Homes for Children

HOSPICE Casa Sperantei

Institutul pentru Politici Publice

Institutul Prezentului

Let’s Do It, Romania!

MagiCAMP

Mediawise Society

MetruCub – resurse pentru cultură

Miliția Spirituală

Opportunity Associates România

Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual

Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Roma Education Fund

Salvați Copiii România

Societatea Academică din România

Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș

Techsoup Romania

TERRA Mileniul III

Terre des hommes Elveția

United Way Romania

Valentina România

Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Romane, Bucuresti

Prof. Dr. Mihaela Lambru , Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti

Persoane de contact pentru informatii suplimentare: Simona Constantinescu, FDSC, simona.constantinescu@fdsc.ro sau Nicoleta Andreescu, APADOR-CH, nandreescu@apador.org.

 

Sursa: StiriONG