In anul 2013, AB Research Group Romania a realizat o cercetare in randul a 1000 de persoane cu varste cuprinse intre 18 – 60 de ani din diverse zone ale tarii pentru a afla care este perceptia lor cu privire la serviciile psihologice din Romania. Una dintre intrebarile adresate in cadrul studiului a fost legata de diferenta intre psiholog si psihiatru, tocmai pentru a afla daca se mai face confuzie intre cei doi termeni. Mare parte dintre cei chestionati (95,17%) au declarat ca stiu care este diferenta, aceasta fiind raportata la boala: psihiatrul este cel care se ocupa de “nebuni”, pe cand psihologul intervine inainte de diagnostic.

Intre cei care au declarat ca stiu si cei care au declarat ca nu stiu, sunt diferente statistice semnificative doar in privinta educatiei: persoanele care nu stiu diferenta au, tendential, doar liceul terminat.

La intrebarea “Ati fost vreodata la psiholog?” 68,8% dintre cei chestionati au raspuns “nu”, 31% au raspuns “da” iar restul de 0,2% nu au dat niciun raspuns. Dintre cei care nu au fost niciodata la psiholog, aproape 70%  au declarat ca nu au avut nevoie.

Femeile au declarat in mai mare masura ca au fost la psiholog comparativ cu barbatii (3,6 diferenta procentuala) iar persoanele cu varste intre 36 – 40 de ani au dat cele mai multe raspunsuri pozitive la aceasta intrebare.
M-am intrebat de multe ori daca s-a mai schimbat ceva in perceptia romanilor cu privire la mersul la psiholog si daca se mai considera ca a merge la psiholog este egal cu “a fi nebun”. Raspunsul il ofera Vocea Strazii:

“Ati fost vreodata la psiholog?”

„Da, din cauza suprasolicitarii la serviciu. Am invatat cateva tehnici de relaxare …” (iesean, 40 de ani).
„Nu am fost, insa as merge la psiholog daca as avea anumite probleme familiale, probleme legate de copii sau daca as trece prin stari de depresie.” (domn, aprox. 40 ani)
„Nu am fost pana acum dar as merge la psiholog daca as pierde pe cineva drag. Cred ca m-ar ajuta sa fac fata situatiei.” (doamna, aprox. 50 ani)
“Da, am fost la psihologul scolii, in scoala generala si in liceu. Cand eram in scoala generala am fost din cauza unor probleme pe care le-am avut cu parintii insa in liceu am fost pentru o testare psihologica. Acum as merge la psiholog ca sa ma ajute sa gasesc solutii sa o conving pe mama sa merga la psiholog”(tanara pe role).
„Nu am fost pana acum la psiholog, dar as merge daca as avea un stres mare”
„Da, am fost la psihologul scolii in scoala generala, deoarece placeam un baiat iar el nu ma placea si am suferit mult. Discutia cu el m-a linistit.” (eleva de 16 ani).
„Nu am fost si nici nu voi merge, deoarece nu am incredere ca ma poate ajuta.”(tanar, 30 de ani).  

Si povestea continua cu o doamna in jurul varstei de 50 de ani care mi-a spus ca nu a fost pana acum la psiholog, dar ar merge ca sa o ajute sa faca mai bine fata grijilor si sa devina mai optimista. O alta doamna, intre doua varste, mi-a raspuns la fel, ca nu a fost la psiholog, dar ar merge pentru ca o preocupa trecerea de la varsta a II-a la varsta a III-a si problemele care vin odata cu asta.

La nivel declarativ foarte multi dintre cei intrebati spun ca ar merge la psiholog si au incredere ca pot fi ajutati, insa, cu toate astea, putini sunt cei care chiar au apelat la serviciile unui specialist.  Sa nu fi avut oare probleme? Sa fie oare comoditatea sau rusinea? Poate e vorba de lipsa banilor?  Sau poate ca inca nu constientizam suficient ce poate insemna ajutorul unui psiholog.

Indiferent de motiv, concluzia e clara: mentalitatea romanilor cu privire la accesarea serviciilor psihologice a inceput sa se schimbe, cu precadere in randul celor de varsta a II-a, si poate ca acest lucru il datoram si influentei occidentale.

O veste buna este ca, in premiera, in tara noastra, de anul acesta, serviciile de psihoterapie vor fi decontate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (HG nr. 400/2014), ceea ce, speram, va contribui la cresterea gradului de accesare a acestor servicii.

Anca Prisacaru