Şansă la un nou început

Un model de solidaritate şi responsabilitate ce poate fi extins
decembrie 18, 2015
Dar muzical oferit ieșenilor
decembrie 18, 2015

Şansă la un nou început

Alina și Alex au 19 ani și abia s-au întors din Austria, unde au făcut practică profesională în prelucrarea sticlei fuzionate, au vizitat modele de companii locale de succes. La prima vedere, pare o experiență obișnuită pentru doi tineri. Realitatea este că, nici Alina și nici Alex nu au visat vreodată că primii pași în maturitate, le vor fi independenți sau că își vor putea pune în valoare cunoștințele. Sunt surdo-muți. Nici unul nu aude și nici nu vorbeşte.

Nea’ Gabi vede lumea diferit. Așa o văd și colegii săi de la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Sasca Mică. Cu toții trăiesc prin filtrul schizofreniei, al epilepsiei, al bolilor psihice și singurătății. Au depășit ororile orfelinatului Siret, doar pentru a-și duce traiul la Sasca. Zeci de ani au văzut doar ziduri și împrejurimile comunei Cornu Luncii fiindu-le acoperite numai nevoile primare. Când nea` Gabi, Brândușa, Rita, Ciprian și Iulian au descoperit meșteșugul lemnului, li s-au îndulcit zilele. Și ei au fost trimiși în Austria să înveţe de la cei ca ei, cum să transforme talentul în job și astfel să facă un ban din ceea ce au făcut inițial ca terapie ocupațională.

Pentru noi, asta e economia socială: dincolo de birocrație, proiecte, legislație și cuvinte mari, a schimbat traseul existențial al unor oameni, care se declaraseră învinși- Alina şi Alex, surdo-muţi, domnul Gabi și colegii săi cu dizabilități mentale…

Specializarea în Austria a fost pentru acești oameni un nou început. 40 de persoane au făcut stagii de practică în străinătate, în cadrul proiectului Social Economy 4 All, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Timp de 10 zile, au făcut practică în firme austriece de profil, pentru ocupația de lucrător în tâmplărie, peisagist-floricultor și prelucrător topitură de sticlă prin presare. Angajații și stagiarii Cooperativei Sociale KULT-ART Fusion, Dărmănești, Suceava au lucrat în atelierele Via Vista Glaswerkstatt, societate cu 25 de ani experiență în economia socială și în formarea grupurilor vulnerabile, cu precădere femei victime ale abuzului. Lucrătorii Cooperativei sucevene Lemn Therapy Sasca Mică au făcut stagiile în cadrul Holzwerkstatt FRAGILE, unde au învățat din tainele lemnului de la trainerii cu 30 de ani experiență în producția lemnului și mobilierului. Angajații și stagiarii în meseria de peisagist-floricultor din Cooperativa Socială Dianthus, Bihor au participat la practică în atelierul Weichselbaumer Johanna, sub supravegherea atentă a trainerilor cu o tradiție de 45 de ani în grădinărit.

Nu există nimic mai luminos decât chipul unui om care se bucură că trăiește și care rupe lanțurile neputinței și a dependenței de altul.

Persoanele cu dizabilităţi, cei care trăiesc din venitul minim garantat, familiile cu peste 2 copii, familiile monoparentale, femeile sau persoanele de etnie romă au avut o reală șansă de  a-și lua viața în mâini și de a practica o meserie care să le asigure un trai decent. Angajatorii vor personal de la care să exploateze abilități, nu să susțină dizabilități. Aici intervenim noi, în cadrul proiectului Social Economy 4 All.

Social Economy 4 All a creat până în prezent 32 de noi locuri de muncă, dintre care 9 în Structurile de Economie Socială (SES) înființate în cadrul proiectului. Acestora li se adaugă 15 angajați pe producție în cadrul cooperativelor sociale nou înființate. Au fost dezvoltate 3 SES-uri: Cooperativa Socială ”Lemn Terapy” Sasca Mică, Suceava, cu activitate în fabricarea mobilierului de exterior, Cooperativa Socială “Kult-Art Fusion” Dărmănești, Suceava, care va fabrica obiecte din sticlă prin fuziune și Cooperativa Socială ”Dianthus” Bratca, Bihor, cu activitate de întreținere a spațiilor verzi.

Proiectul este una dintre numeroasele încercări de a pune pe picioare cel de-al treilea sector al economiei românești, economia socială. Proiectele de economie socială, deși avangardiste pentru România, reprezintă șansa de care aveau nevoie persoanele dezavantajate, în vederea formării profesionale şi încadrării în piaţa muncii, în structurile de economie socială. Contând pe faptul că zilnic avem motive pentru a ne face existenţa utilă, am hotărât să dăm o șansă grupurilor vulnerabile. Munca nu înseamnă corvoadă, ci libertate, iar oricine credea că e condamnat la subzistență, învață că economia socială e mai mult decât pregătire pentru o viață mai bună, este însăși viață.

Elena-Viviana Vlad