Asa iti vine sa strigi cand, urmarind noutatile zilei cu consecvenţa, realizezi ce exista pe agenda publica si ajunge implicit la noi ca informatie.
In top sunt stirile despre galceava politica – spre exemplu cele de saptamana trecuta de la Iasi privind jocul de-a soarecele si pisica din Consiliul Judetean, ca sa nu mai spunem de cele de la nivel national care aduc in prim plan suspendarea sau …agatarea, migratia sau intoarcerea, candidatii la presedintie sau  sforarii din spatele lor…etc.  Diverse persoane importante din zona politica se exprima in numele romanilor, spunand ca au constatat (si noi care credeam ca nu vad si nu aud!) ca poporul e dezgustat, nu mai vrea, nu se simte reprezentat de…
Culmea e ca de fiecare data, politicienii considera ca sentimentele negative care anima poporul sunt cauzate de ceilalti politicieni din partidele opozante; ca in reclamele cu detergentul, ”alt detergent” – fireste rau, si ”detergentul meu” care e cel mai bun, fara alt argument!
Crimele, care de care mai violente si explicit prezentate, violurile si accidentele – si acestea sunt impuse pe agenda publica drept ştiri de interes pentru popor, ca si cum cineva se chinuie sa ne arate rana sangeranda a unei societati expuse pericolelor si sa genereze un ”Doamne fereste” care pune in umbra nenorocirile personale reale, in raport cu potentialele probleme.
Nu-stiu-care vedeta, ce a mai facut, obligatoriu insotite de fotografii facute de paparazzi…sunt informatii care completeaza tabloul stirilor unei zile. Dar si a precedentei si a urmatoarei, ca si cum in Romania ori suntem impartiti dupa optiunea electorala (asa se explica de ce o parte a comunitatii e a nimanui!…) ori avizi de sange, violenta  si privind pofticiosi  la bogatia altora, aici incluzand si silicoanele/operatiile aferente, obligatorii.
Asa sa fie?
Eu cred ca suntem intoxicati si ni s-a cultivat reflexul primirii acestor informatii si senzatia ca doar acestea ne intereseaza.
Sunt tot mai multe  voci care cer  informatii despre fapte bune si constructive, despre oameni  solidari si normal de imperfecti, despre locuri frumoase si de-ale noastre…Poate ca aceste stiri nu vand ziarul si nu cresc ratingul iar unii cred ca nu si le pot permite.
Noi putem, si mai ales ne permitem sa consideram comunitatea ca avand oameni  buni, frumosi, solidari care merita sa apara in paginile unui ziar.
Prin urmare, e timpul sa va spunem ”Alo! Se aude? Suntem intoxicati cu stiri rele si nu mai vrem!”.
”Vocea ONG” va ofera alternativa de lectura si vrea sa va cultive reflexul de a fi buni membri ai comunitatii.
Mihaela Munteanu